Manelele, ultima descoperire muzicala a acestor ani, sint promovate de zor, canalele de televiziune, mai ales cele private precum Antena 1 si ProTV, fac rating (id est, bani) cu aceste subproduse muzicale. S-a ajuns chiar pina acolo incit o simpatica prezentatoare precum Teo, iubita si admirata de milioane de oameni dintre cei care populeaza Romania de azi, sa faca „misto“ de muzica clasica. Dupa o portie zdravana de manele, fara sa fie provocata de nimeni, duduia Teo incepe „bascalia“: „Hi,hi, hi, iar o sa fim criticati pentru manele, si pentru ca nu l-am invitat pe Bach... Stiti de ce? Pentru ca e mort... Hi, hi, hi...“, si cei din studio aplauda de zor pe fondul prajelii usturoiului si a cepii in unt, caci emisiunea muzicala are si o componenta culinara.
Ce sa mai adaugam la astfel de mizerii de cel mai prost gust, daca ele au „succes“ si popularitatea poate naste astfel de monstri. Proasta educatie este mai rea decit aculturatia sau incultura. Ce atita Bach si Mozart, de vreme ce sint morti, iar noi avem in schimb minunile de Guta si Adrian si Vali Vijelie care provoaca voluptati unui universitar romano-american? Nu cumva ceva nu este in regula cu sistemul nostru educativ-muzical, daca televiziunile au devenit cele mai aprige forme de promovare a prostului gust?
Si atunci ce sa facem cu Bach, Beethoven, Mozart si Enescu? Sa traim in bantustane intelectuale in timp ce popoarele subjugate de spectacole mediatice de gust indoielnic domina piata? Sa spargem geamurile la ProTV pentru blasfemizarea lui Bach? Sau sa ne resemnam, ca de obicei, sub dezolantul „nu se poate face nimic“?
Mozart, Bartok, Schumann, Musorgski sint doar citeva nume ale marii muzici comemorate anul acesta. Macar sa nu le pingarim memoria. Dincolo de bombanelile si amaraciunile noastre, Mozart continua sa fie sarbatorit, comemorat, studiat si, cel mai important, audiat s
