Sistemul romanesc de securitate pare ca se reconfigureaza dupa cel american post 9/11, controversat atat in interiorul, cat si in afara Statelor Unite.
Aceasta ar fi prima impresie dupa lecturarea noii strategii de securitate nationala si corelarea acesteia cu informatiile din presa in legatura cu pachetul legislativ, inca secret, privind siguranta nationala.
"Siguranta nationala" a devenit si in Romania, dupa criza ostaticilor, o preocupare vizibila si permanenta a Administratiei Prezidentiale, a lui Traian Basescu in special, un om politic fascinat de puterea informatiei si de vocabularul specific serviciilor speciale.
"iguranta nationala" a fost un argument pentru crearea Comunitatii Nationale de Informatii, pentru anchetarea si retinerea catorva ziaristi care au primit, dar nu au publicat, secrete NATO si, nu in ultimul rand, pentru blocarea aparitiei in presa centrala romaneasca a celebrelor caricaturi ale profetului Mahomed.
Scopul strategiei publicate deja pe site-un presedintiei - in care sunt prezentate contextul global si principalele amenintari interne si externe - este asumat inca din titlu: „Pentru o viata mai buna, intr-o tara mai sigura, democratica si prospera".
Desi poate ar fi fost mai indicat - pe fondul discutiilor internationale privind preeminenta luptei antiteroriste asupra legalitatii - ca primul termen al enumerarii sa fie „democratica".
Proiectul este construit pornind de la premisa hobessiana, specifica doctrinei americane, ca lumea este un loc mortal de periculos, un spatiu al razboaielor in pragul autoneantizarii: „Puternic conflictuala", „dinamica si turbulenta", intrata intr-o „noua etapa a cosmarului distrugerii sale".
Tot de inspiratie americana este si obligativitatea pentru toate statele democratice de a actiona politic si militar la eliminarea amenint
