Pentru majoritatea oamenilor simpli din Harghita, retrocedarea padurilor la care aveau dreptul din batrani le-ar fi permis o pita mai alba pe masa. N-a fost sa fie asa. Mostenirea verde i-a umplut de datorii si i-a transformat in iobagi exploatati de autoritatile locale si de grofii lemnului. Traiesc intr-o zona in care alesii locali sfideaza legile tarii, iar hotararile judecatoresti, daca nu sunt strambe, nu se iau in considerare.

In bazinul Gheorghieni, legea e tocmita tocmai de aceia care ar trebui sa o slujeasca cu credinta. Ea poate fi stramba sau dreapta, in functie de profilul celui care face apel la ea. Pentru oamenii simpli legea e stramba. Necajitii care vor sa-si faca dreptate cu legea in mana devin platitori de pagube si nu despagubiti.

REGISTRE PIERDUTE. In comuna Ciumani din judetul Harghita, dupa desfiintarea CAP-ului, fostul secretar al Consiliului Local a scos registrele agricole din arhiva judetului si le-a adus in comuna. Au fost apoi transferate la sediul CAP-ului, unde s-au operat modificari, urmand apoi sa fie inchise intr-un fisier din sediul Consilului Local. Aici s-a continuat manipularea registrelor inclusiv dupa schimbarea secretarului Consililui Local. Localnicii spun ca au disparut file din registre, acest lucru ingreunand punerea in posesie a cetatenilor care aveau dreptul la terenuri in zona. In loc sa fie clarificate toate aceste incurcaturi, reprezentantii Primariei au trimis oamenii sa-si caute dreptatea in justitie. Acelasi model de "improprietarire" a fost aplicat si in cazul padurilor. In 1991, in baza Legii 18, localnicii au primit cate un hectar de padure si tot atunci a fost infiintata Asociatia "Szilfas" pentru gospodarirea acesteia. Dupa modificarea Legii 18, cand fostii proprietari urmau sa primeasca zece hectare de padure, a fost infiintata o alta asociatie, "Grupul celor 24". Oamenii spun ca dupa retrocedarea