Lipsa fondurilor de la Clinica de Medicină a Muncii afectează întreg judeţul. Dacă până acum cheltuielile au fost acoperite cu ajutorul înţelegerii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, care a direcţionat fonduri pentru salarii şi materiale sanitare, pentru luna martie situaţia este incertă.
Clinica din Târgu Mureş are 25 de paturi şi peste 30 de angajaţi. La prima vedere este o clinică bine dotată, iar starea clădirii este foarte bună, în comparaţie cu celelalte clădiri ale unităţilor sanitare din municipiu. "Toate acestea au fost realizate din veniturile pe care clinica le obţine de la diferite societăţi care trebuie să asigure investigaţiile medicale la angajare şi controlul medical periodic", a declarat Szasz Lorand, şeful Clinicii de Medicina Muncii.
OUG 171/2005, considerată o completare la Legea 346/2002, a reprezentat pentru medicina muncii un pas înainte doar din punct de vedere teoretic. De la 1 ianuarie, finanţarea clinicilor de medicină a muncii trebuia asigurată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Deşi Clinica de Medicină a Muncii din Bucureşti a înaintat către conducerea CNAS un memoriu prin care solicita fonduri pentru a-şi putea continua activitatea, CNAS a refuzat să acorde finanţare.
Incoerenţă legislativă
Deşi OUG 171 este datează din 29 noiembrie, nici până astăzi normele de aplicare ale ordonanţei nu există. În plus, deşi medicina muncii costă statul foarte puţin în comparaţie cu alte clinici medicale, banii întârzie să vină.
Comisia Naţională a Medicinii Muncii, din care face parte ca membru şi şeful clinicii din Târgu Mureş, a înaintat Ministerului Sănătăţii un memoriu pentru a semnala această lipsă de finanţare. Apoi, dr. Szasz a trimis şi în numele clinicii un memoriu direct către ministrul mureşean Eugen Nicolăescu, dar nu a primit nici un răspuns.
Până la sfârşitul anului 2005, fina