Citeva sute de rubedenii sint doar la Universitatea „Al.I. Cuza", cea mai veche din tara si cea mai veche din Iasi. Existenta codului deontologic nu i-a impiedicat pe doi profesori - sot si sotie - sa candideze pentru sefia Catedrei unde lucreaza impreuna cu fiul lor.
La Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi", cele mai multe cazuri de nepotism sint la Facultatea de Inginerie Chimica, iar la Agronomie, fostul rector e coleg si cu sotia, si cu fiica. La Universitatea de Arte „George Enescu", citeva odrasle au derogare de talent, lucrind impreuna cu parintii.
Concentratia cea mai mare de rubedenii este insa la UMF, unde clanurile au pus stapinire pe institutie.
In acest moment, doar in Universitatea „Al. I.Cuza" sint citeva zeci de familii. „Din totalul personalului didactic, care ajunge la circa 2.000 de angajati, cred ca sint citeva sute care sint rude intre ei", estimeaza rectorul Dumitru Oprea. Desi printr-un cod deontologic al universitatii nepotismul a fost condamnat inca din 1998, masuri clare nu au fost luate niciodata.
Intotdeauna cazurile negative au fost salvate prin exemple pozitive, mult mai putine. Iar cel mai uzitat a fost cel al reputatului istoric academician Gheorghe Platon, care s-a stins din viata in urma cu o luna. Fiul acestuia, Florin Platon, este la rindul sau istoric si actualmente decan al Facultatii de Istorie, unul dintre cei mai apreciati universitari ieseni.
In spatele acestui caz, vocile antinepotism au fost pecetluite. „Este mai mult o invitatie la bun-simt. Totusi, din comisiile de concurs nu vor putea face parte rude", explica rectorul Oprea.
Biblioteca parintilor sa traiasca
Desi rubedenii exista in aproape fiecare facultate, citeva s-au remarcat totusi prin aglomerarea de cazuri. La Facultatea de Biologie, de exemplu, decanul Ioan Bara este la aceeasi C
