- Cultural - nr. 38 / 24 Februarie, 2006 Legenda lui Dracula-Voievod constituie fenomenul de cultura romaneasca medievala cu un puternic ecou european si o durabila persistenta. Faptele lui Dracula, trecute inca din timpul vietii lui in legenda, s-au transformat treptat intr-o adevarata mitologie. Legenda i-a fost consemnata inca din timpul vietii - inca din secolul XV-lea, in doua texte separate, germana si slava, care au comunicat doua imagini diferite ale voievodului. Versiunea germana a legendei domnului roman, raspandita in centrul si apusul Europei, l-a contestat total, rezervandu-i doar calitatea de simbol al raului. Naratiunile germane au fost raspandite de regele Matei Corvin, in Europa Centrala, cu scopul de a-l discredita pe Vlad Tepes pentru masurile sale aspre impotriva negustorilor sasi. Autorul anonim a prezentat doar fapte de cruzime ale voievodului fara a explica cauzele care le-au generat. In schimb, in anul 1475, cand Matei Corvin relua lupta impotriva otomanilor si avea nevoie de Vlad Tepes a carui reinscaunare o pregatea, regele a descoperit meritele de luptator ale lui Vlad Tepes, pe care-l inchisese in 1462 in Visegrad, si a inceput sa le laude in apus unde scria ca: "Tepes este intru toate dusman turcilor si foarte razboinic." Imaginea unui suveran aspru, dar drept, a fost popularizata si de "Cosmografia" lui Sebastian Münster, aparuta in 1544, unde se spune, printre altele: "Dracula era de o cruzime si de o dreptate nemaiauzita, a facut ca in tara sa oricine putea sa stea cu avutiile sale in mijlocul padurilor in cea mai mare siguranta." (N. Stoicescu, Contemporanul - 13, 1986). Cruzimea domnitorului e pusa pe seama intronarii cinstei si a dreptatii. Versiunea slava a Povestirii despre Dracula voievod este o colectie de anecdote cu caracter literar si istoric. Ni se relateaza faptul ca Tepes era un om drept, care nu tolera nici o incal