În urma plecării saşilor au rămas, pe lângă casele lor fortificate, o mulţime de tradiţii. Printre acestea se numără şi instituţia "vecinătăţii", o formă de organizare a comunităţii având ca principiu întrajutorarea. Vecinătatea "Împăratul Traian" din Saschiz a organizat sâmbătă tradiţionala petrecere anuală. Cheful, distracţia, voia bună şi mâncărurile tradiţionale au făcut ca petrecerea să se prelungească până spre orele dimineţii de duminică. Deşi făcea parte din vecinătatea "rivală" primarul comunei , Ovidiu Şoaită a fost invitatul de onoare al petrecerii.
La Saschiz, ziua de 24 ianuarie este una specială. Bărbaţii comunei au motiv de sărbătoare pentru că au denumit-o (mai în glumă, mai în serios) Ziua Bărbaţilor. În fiecare an, la această dată are loc Richtog-ul sau Ziua Vecinătăţii, o sărbătoare preluată de la saşi , vecinătatea reprezentând de sute de ani un tip de organizare specială. La o lună după Richtog, pe 25 februarie, la Saschiz are loc o altă sărbătoare deosebită, organizată de membrii vecinătăţii "Împăratul Traian", una dintre cele două vecinătăţi româneşti din comună. La această petrecere sunt invitate şi soţiile membrilor, pentru că la distracţiile din 24 ianuarie femeile trebuie să-şi lase bărbaţii singuri.
Vecinătatea este o formă majoră de organizare socială tradiţională zonelor săseşti, adusă în spaţiul transilvan de către coloniştii de origine germanică. Pe vremea când saşii erau încă majoritari în multe sate din Transilvania, vecinătatea reunea, în mod obligatoriu, sub conducerea unui "tată de vecinătate" ("vater", în germană) pe toţi tinerii, din momentul în care se căsătoreau.
Din păcate, în comunitatea săsească din Saschiz, după 1989, respectiv exodul masiv al populaţiei de etnie germană către "ţara mamă" mai funcţionează doar o singură vecinătate. Românii au preluat şi ei vecinătatea ca model de organizare, însă crit
