Din partea Institutului Cultural din Paris
"Formula As" din 14 februarie 2006 (nr. 704) a publicat un interviu cu d-na Medeea Marinescu, vedeta a filmului francez Je vous trouves trs beau. In cadrul acestui interviu, evocand lansarea filmului in Franta, d-na Marinescu declara ca a fost "foarte mirata de atitudinea Centrului Cultural Roman din Paris" si explica: "Am dat niste invitatii la ambasada pentru premiera, dar Centrul Cultural - nu stiu cine e director acolo - a ramas mut". O prima precizare utila priveste numele corect al institutiei pe care o incrimineaza d-na Marinescu: Institutul (si nu Centrul) Cultural Roman. O a doua precizare, la fel de utila, priveste statutul acestei institutii, a carei functionare este independenta de Ambasada. Daca d-na Marinescu a dat "niste" invitatii la Ambasada, ele nu au fost transmise Institutului Cultural Roman, care, deci, nu avea cum sa stie de premiera si, prin urmare, nu putea sa participe la acest eveniment. Pe de alta parte, fiind greu de imaginat ca d-na Marinescu a expediat personal aceste invitatii, chiar si unui destinatar care nu era cel bun, ar fi util de verificat daca serviciul de presa al producatorului si-a indeplinit corect misiunea.
D-na Marinescu afirma ca nu se astepta la "mai mult decat un telefon" din partea Institutului Cultural Roman si, cum nu a primit acest telefon, trage concluzia - grabita, totusi - ca "atat poate directorul" acestei institutii. Fie-mi ingaduit, aici, sa formulez o obiectie fireasca. Institutul Cultural Roman nu a fost invitat la premiera, iar serviciul de presa al producatorului l-a tinut in afara evenimentului, neinformandu-l de prezenta in Franta a d-nei Medeea Marinescu. Cum putea, deci, Institutul Cultural Roman sa ghiceasca la ce numar de telefon ar fi putut-o gasi pe d-na Marinescu? De ce, asa stand lucrurile, nu afirma d-na Marinescu: "atat poate" serviciu
