Cand padurile sunt prea adanc ranite de defrisari, . ele mor de la sine. Nu mai e nevoie de fierastrau.
Despadurirea, un argument al continuitatii romanilor
Unul dintre izvoarele nescrise care marturisesc continuitatea romanilor pe teritoriul tarii si care cu greu ar putea fi contestat este... despadurirea. Cele peste trei sferturi din teritoriul romanesc, acoperite candva cu impozante si nepatrunse masive paduroase, au fost un prim sistem de aparare pentru daci. Retragerea generalului roman Caius Scribone Curio din fata acestor fortificatii verzi, ca si zdrobirea armatei generalului Fuscus, in nord-vestul Olteniei, vin sa sprijine afirmatia facuta. Multe documente pomenesc frecvent, adesea cu o admiratie amestecata cu teama, despre masivele forestiere impresionante care au existat candva in spatiul din jurul Carpatilor. Toate au ramas doar vaga amintire, iar impresia generala este ca se face prea mare drama din destinul padurilor Romaniei, deoarece exista inca suficiente resurse care pot fi exploatate fara nici o grija...
Gand ticalos si periculos
De distrugerea padurilor sunt legate multe fenomene, cu puternice efecte negative pentru mediu, pentru viata. Dramaticele transformari ale mediului, ca urmare a despaduririi, au facut ravagii in tari prospere si puternice, pe care azi le vedem atinse de pecinginea desertificarii. Sindromul despaduririlor si goana dupa inavutire dovedeste ca omul se limiteaza sa-si traiasca prezentul, fara grija ca viitorul i-ar putea fi fatal, tocmai din cauza ratacirilor sale.
La noi, taierea padurilor din Dobrogea a dus la secatuirea surselor de apa din acest tinut. Nisipurile Olteniei, fixate candva de paduri viguroase de stejari, odata defrisate, au lasat posibilitatea migrarii dunelor de nisip. Reimpadurirea lor cu salcam a fost o solutie benefica. Dar istoria s-a repetat, si sub efect
