Pentru prima oara, cea mai inalta instanta judiciara a Natiunilor Unite se ocupa, de ieri, de acuzatia de genocid formulata de un stat impotriva altuia. Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) a trecut peste luptele de procedura si a deschis audierile in dosarul inaintat acum 13 ani de catre Sarajevo referitor la genocidul comis de regimul din acea vreme de la Belgrad impotriva cetatenilor Bosniei-Hertegovina. In plangerea Bosniei, Serbia si Muntenegru sunt acuzate de a fi ordonat uciderea, torturarea, rapirea, retinerea ilegala si exterminarea cetatenilor Bosniei-Hertegovina in perioada razboiului din 1992-1995, soldat cu aproximativ 200.000 de victime. Inainte de debutul audierilor, echipa de avocati reprezentand Bosnia a subliniat ca autoritatile de la Sarajevo doresc in primul rand "dreptate", anume stabilirea adevarului istoric ca Serbia a comis un genocid. Ei nu au exclus insa nici posibilitatea ca, in cazul unui verdict favorabil partii reclamante, Bosnia sa solicite ulterior daune de miliarde asediatorului de acum un deceniu si jumatate. Belgradul contesta, evident, acuzatia. Din toamna anului 2000, Serbia a depus eforturi nonstop spre a convinge Bosnia-Hertegovina sa-si retraga plangerea. Sarbii incearca sa se apere ba recurgand la santajul (mai mult sau mai putin voalat) al perspectivei inrautatirii relatiilor bilaterale deja tensionate, ba punand sub semnul intrebarii autoritatea CIJ in acest dosar, dat fiind ca fosta Republica Socialista Iugoslavia din anii '90 nu a fost membra ONU si, ca urmare, nu se simte obligata sa dea socoteala instantelor internationale. In plus, Belgradul sustine ca nu au fost aduse probe care sa ateste un genocid premeditat, admitand doar ca "unele persoane individuale" au ucis, intr-adevar, bosniaci. Situatia Serbiei nu e deloc roz. De la Madrid a parvenit ieri vestea arestarii unui martor esential in procesul i