Daca nu s-ar cunoaste exact situatia precara a economiei, din cauza gravelor dezechilibre care o confrunta, atunci masurile adoptate de Banca Nationala in conjunctie cu inactiunea guvernului n-ar putea fi interpretate decat ca o expresie a faptului ca cei ce ne conduc s-au chitit sa termine economia, incepand cu economia reala, cea murdara si stresanta, la care noua “lume buna” stramba din nas. Dupa ce s-a straduit din rasputeri sa coboare dobanzile, Banca Nationala da semnal ca acestea sa fie urcate si face si primul pas intr-o atare directie, ridicand dobanda de interventie monetara de la 7,5% la 8,5%. Interventiile pe piata ale Bancii Nationale vor fi mai scumpe, urmand a costa banca centrala si mai substantial decat pana acum. Daca bancile comerciale o vor urma, creditul va deveni in general mai scump in economie si este de presupus ca se va restrange. Consumul, dar si investitiile se vor comprima si, ca urmare, cresterea economica va slabi. Mai mult, Banca Nationala a marit cuantumul rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor comerciale, de la 35% la 40%. Cu alte cuvinte, banca centrala blocheaza o si mai mare parte din resursele in valuta ale bancilor si restrange astfel si mai mult capacitatea lor de a-si imprumuta in valuta clientii. Leul castiga in cautare si tinde s-o ia in sus. Putand avea o mai redusa utilizare, euro risca sa se duca in jos. Aceste tendinte se pot adanci in cazul in care capitaluri speculative externe vor intra in tara vazand ca, prin cresterea dobanzilor, diferentialul de dobanda fata de pietele internationale se reface pe piata romaneasca si, deci, ofera posibilitati de fructificare. Evident, prin marirea ofertei de valuta, cursul valutelor poate scadea, in timp ce cursul leului poate creste. Importurile ar fi astfel stimulate, in timp ce exporturile ar fi dimpotriva afectate, adica exact invers decat ar fi nevoie in conditiil