În capitalele europene, municipalităţile au în jurisdicţie clădirile de patrimoniu o administraţie unică. Unele dintre ele, cum ar fi cele dedicate memoriei unor scriitori (casa de la Mărţişor, a lui Tudor Arghezi, sau cea lui George Bacovia), sunt la Muzeul Naţional al Literaturii Române, aflat în subordinea Consiliului General. Altele sunt administrate de unităţi de învăţământ superior (cele dedicate memoriei unor savanţi) sau de Muzeul Municipiului Bucureşti (casa care include şi colecţia Severeanu). În funcţie de dorinţa donatorului, altele au ajuns la Muzeul Municipiului Bucureşti sau la Academia Română. Preşedintele Ordinului Arhitecţilor Bucureşti, Viorel Hurduc, spune că doar o abordare unitară a situaţiei caselor memoriale ar putea avea rezultate vizibile. "Problemele caselor memoriale din Bucureşti nu se vor rezolva decât când Bucureştiul va deveni Zonă Metropolitană, iar municipalitatea va prelua în responsabilitate întreţinerea, administrarea şi păstrarea lor în circuitul cultural", ne-a declarat arh. Viorel Hurduc. Acesta susţine că, în toate capitalele europene, municipalitatea este cea care le are sub jurisdicţie. Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) îşi ia mâna de pe casele memoriale ale Bucureştiului. Virgil Niţulescu, secretar de stat pe probleme de patrimoniu, consideră că MCC nu ar trebui să aibă în subordine aceste obiective culturale. "Nici nu cred că ar fi normal ca ministerul să aibă în administrare case memoriale. Ele trebuie să rămână, în primul rând, sub incidenţa autorităţilor locale sau a altor unităţi de învăţământ superior. Practic, ministerul nu îşi împarte cu primăria casele memoriale. Noi putem să sprijinim autoritatea locală prin intermediul Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, chiar dacă anumite obiective nu sunt în proprietatea Ministerului Culturii şi Cultelor". Reprezentanţii Primăriei Capitalei nu văd c