Teatrul Imposibil/Teatrul National din Cluj

Tot ce se da de Ioan Peter

Regia: m.chris.nedeea

Scenografia: Violaine Demaupeau

Cu: Emanuel Petran, Catalin Herlo, Matei Rotaru, Ionut Caras

Tot ce se da? Adica ce se da? E vorba de un dat? De ceea ce ne este dat? O soarta, un fatum? Sau se da ceva la alimentara de la noi, de la complex, si noi ne amintim cum ne asezam la coada, acum ceva vreme, cu citeva ore inainte de-a fi aflat cu certitudine care-i natura marfii pe care o asteptam? Textul lui Ioan Peter joaca distanta dintre aceste doua limite, si-o umple de continut, cu dinamism, umor si adincime reflexiva totodata, intr-un soi de auto-satira romaneasca a ceva funciarmente romanesc, aici si acum: afara-i mai bine. Pe scurt, trei aventurieri anonimi, dintre care unuia abia mijindu-i tuleiele, pe lama de cutit a serviciului militar, s-au adunat ca sa raspunda „chemarii“ la afaceri, intr-o Anglie mitologica, a unui mereu invizibil patron mafiotic.

Odiseea lor e una pe cit de accidentata pe atit de... „culturala“: fiindca pe comanditar il cheama... Polonius, si el pare a face contrabanda cu obiecte de arta cliseistice pentru „placerile rafinate“ ale imbogatitilor peste noapte; ba chiar, cum morbid vor constata pe pielea lor cei trei, cu relic-vemitem, cum ar fi scheletul lui Hamlet, capul lui Yorik ori ramasitele sotilor Ceausescu. Ca atare, dupa un sir intreg de scurte intimplari grotesti, in care fuga de acasa se dovedeste presarata cu perpetue reintilniri cu romanimea revarsata peste o Europa transparenta, impalpabila, apocalipticii nostri calatori au revelatia ca, de fapt, nu sint decit niste exponate involuntare in muzeul mediatic al unei lumi atit de plictisite, incit a transformat spectacolul mizeriei intr-o distractie populara.

Textul lui Ioan Peter e scris alert, in secvente condensate si – situa