În ultimul timp, tot mai multă lume nemulţumită de aplicarea legii fondului funciar, apelează la ajutorul presei, ca un ultim colac de salvare. Ce revendică aceşti oameni? Case, terenuri arabile, păduri, conace şi castele, tot ce prevede Legea 248. Unii dintre ei au bătut sălile de judecată ani buni fără a primi ceea ce revendică deşi îşi apără cu disperare cauza, alţii se cred neîndreptăţiţi, alţii s-au lăsat înşelaţi de propriile rude, alţii…. Fiecare persoană are povestea lui de spus în legătură cu pământul care odată a aparţinut familiei. Dar mai sunt şi acei care în disperare de cauză, fără să aibă documente care să le ateste calitatea de proprietar, vor să afle de ce trebuie să părăsească o anumită casă, un anumit loc.
Teodor Popovici, din satul Şoimuş, a lucrat până în 1997 la Uzina Elecrică din Braşov. Apoi revenit acasă şi, pentru că în satul Seleuş erau foarte multe case rămase goale în urma plecării saşilor, a hotărât să se mute în una din aceste case. Fără acte, fără să primească acceptul foştilor proprietari. În 2003 foştii proprietari s-au întors în sat. "Eu nu i-am văzut pentru că eram plecat în acea perioadă la Şoimuş. După plecarea lor, primarul din Coroisânmărtin, domnul Aldea, mi-a spus că sau ies din casă, sau să mă limitez la o singură cameră din casă pentru că are un document scris de mână de proprietarii casei, prin care aceştia îi dau dreptul de a folosi casa. Mi s-a oferit chiar şi o sumă de bani pentru ca să ies din casă. Eu întreb de ce nu m-au căutat şi mi-au spus nimic proprietarii, pentru că dacă nu erau mulţumiţi de modul în care este administrată proprietatea lor trebuiau să îmi dea un semn. Sau să îmi lase o hârtie scrisă prin care să îmi ceară să ies din casă. Pur şi simplu nu înţeleg", ne-a spus Teodor Popovici. Omul nu poate să înţeleagă de ce, după ce a stat atâţia ani într-o casă, trebuie să o părăsească. Termene ca act