Afaceri asupra carora planeaza multe semne de indoiala. Aceasta este, in linii mari, harta industriei energetice romanesti.
Alro Slatina, Azomures, Luxten, SMR Bals, Elsid Titu, Enol, Lafarge Romcim, Europec, Electrocarbon. Acestia sunt mare parte dintre consumatorii eligibili si furnizorii licentiati care au contracte incheiate cu Hidroelectrica. In martie 2003, Hidroelectrica semneaza un contract de export de energie electrica cu firma EFT Serbia, pentru o cantitate de maxim un TWh/an la un tarif de 25,7 euro MWh.
In aprilie 2004, in baza HG nr. 1.599/2003 si 455/2004 prin care se vor finanta din export de energie electrica lucrarile contractului de retehnlogizare de pe Oltul inferior, s-a semnat contractul cu firma mama a EFT din Elvetia, care presupunea o cantitate de maximum doi TWh pe an, pe o perioada de sapte ani, la un pret de livrare de 29 dolari/MWh.
Scandalul firmelor de apartament care controleaza piata de energie electrica, declansat din biroul presedintelui Traian Basescu, incepe sa-si faca simtit efectul in randul consumatorilor eligibili. Multi furnizori vor muri in 2006 si mai multi in 2007.
E semnalul ca piata incepe sa se maturizeze. Granita dintre comision si viziune strategica ar putea sa fie depasita de cel mult cinci jucatori de pe piata. Restul vor muri parasiti de clientii traditionali, care ori s-au privatizat, ori schimba regulile jocului. "Firmele de apartament trebuie sa aiba foarte multi bani in spate ca sa supravietuiasca. Vorbim de o piata extrem de lichida.
Cei mai puternici vor fi cei care vor achita energia electrica in avans", spune Nicolae Opris, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE). El crede ca scandalurile izbucnite anul trecut au fost provocate de competitia extrem de puternica de pe piata. "A fost anul in care luptele s-au mu