La Palatul Sutu a fost inaugurata, ieri, expozitia cu caracter cvasiretrospectiv a maestrului Marcel Chirnoaga, unul dintre cei mai mari gravori romani ai secolului XX. Selectia prezinta, in mare parte, lucrari din ciclurile sale cunoscute "Apocalipsa" si "Labirint", primul remarcabil prin forta viziunii tragice: cataclismul in care se revarsa constelatii, iar monstrii stapanesc lumea. Acesta este ceasul judecatii de apoi in viziunea lui Marcel Chirnoaga, acelasi care a infatisat in imagini poemele Cidul, Roland, Infernul lui Dante. Ce s-ar mai putea spune astazi despre Marcel Chirnoaga, un "cercetator" nu numai al chipului, ci si al sufletului uman in toate componentele lui afective? Ca este un rasfatat al iubitorilor si colectionarilor de arta? Sau un increzator in omul contemporan, in puterea lui de creatie si in atitudinea lui critica sau constructiva intr-o lume care il indeparteaza de cunoasterea valorilor? "Cred in omul contemporan - autorul unor creatii minunate, dar si al bombelor nucleare, autorul unor fapte marete, dar si al celor mai groaznice chinuri din toate timpurile; este acelasi om a carui natura cuprinde, virtual, toate celelalte naturi create, avand puterea sa-si insuseasca toate adevarurile esentiale", marturisea candva maestrul, cunoscut pentru verticalitatea si consecventa atitudinii sale in problemele majore ale universului artei, dar si cele ale vietii socio-politice. S-a spus de multe ori ca a-i cauta acestui mare mester gravor inrudirile inseamna de fapt a-i descoperi pasiunile. Unii dintre maestrii italieni ai perioadei prerenascentiste, Goya, apoi Michelangelo, Piranesi, Masaccio, precum si pictorii rusi Rubliov si Teofan Grecul, reprezinta numai o parte dintre acestea. Artistii pot schimba lumea sau cel putin ii pot arata caile spre o lume mai frumoasa bazata pe armonie. Marcel Chirnoaga este unul dintre ei. La Palatul Sutu a fost inaugu