In ultimul timp, canalele Tv si ziarele sunt invadate de reclame care afirma ca "un oarecare Gabriel" are solutii pentru rezolvarea poluarii de la Rosia Montana.
Fata de aceasta ofensiva mediatica, deosebit de periculoasa pentru inducerea in eroare a opiniei publice, Academia Romana doreste sa semnaleze din nou consecintele riscante pentru Statul Roman, si sa previna o eroare care ar afecta comunitatea locala, mediul inconjurator si vestigiile arheologice. O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si, prin urmare, nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate de dezvoltarea unei exploatari in aer liber.
Academia reaminteste ca:
1. Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 de ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila si nu rezolva problemele sociale si economice ale zonei, care se vor agrava dupa incheierea lucrarilor. Numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii, estimat la mai putin de 300, nu rezolva nevoile locale si este mai mic chiar decat numarul locurilor de munca implicate in exploatarea actuala (circa 750).
2. Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 de ani, prin stramutarea populatiei, demolarea unor monumente istorice si biserici, precum si mutarea unor cimitire, sunt inacceptabile si amintesc de o perioada pe care am considerat-o incheiata.
3. Beneficiile economice ale Statului Roman (estimate la circa 40-50 milioane dolari anual), rezultate din redeventele de 2% asupra exploatarii si diverse impozite, sunt nesemnificative in raport cu consecintele proiectului.
4. Anticipata stramutare si reamplasare fortata a populatiei care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze Statul Roman in situatii juridice dificile in fata organismelor internationale (europene), cu consecinte greu de evaluat in
