Proiectul de lege aduce modificări Codului de procedură civilă, în speranţa rezolvării problemelor pe care le-a avut ţara noastră cu executarea silită. Deocamdată, acest proiect nu are suport legislativ, este în discuţii, iar aprobarea lui nu se ştie când va avea loc. Noul proiect de lege va elimina formalităţile de încuviinţare pe cale judecătorească a pornirii executării silite, procedură acuzată că încetineşte derularea executării. De asemenea, proiectul propune creşterea amenzilor date executorilor care refuză să înceapă procedurile de executare silită. O altă noutate este că executorul judecătoresc poate să solicite debitorului o declaraţie scrisă cu privire la veniturile şi bunurile sale. Refuzul de a da declaraţia sau falsul în declaraţii constituie infracţiune şi se va pedepsi conform legii penale. Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a rezolva cea mai mare problemă în acest domeniu: lipsa de celeritate (rapiditatea actului judecătoresc). Astfel, darea unei hotărâri judecătoreşti poate să dureze între 6 şi 8 luni, ea putând să urmeze şi calea apelului şi recursului. După decizia de executare silită, debitorul poate să facă contestaţie a cărei analiză se poate întinde chiar şi doi ani. Când toate formalităţile au fost îndeplinite, executarea propriu-zisă poate să dureze foarte mult, în funcţie de preferinţele şi atitudinea executorului judecătoresc. Mai mulţi executori salută propunerea Guvernului de a elimina procedura "încuviinţării executării" pe care o considerată inutilă. O altă problemă este şi cea cu privire la statutul executorilor speciali, care seamănă cu executorii judecătoreşti dar lucrează după alte reguli. Este vorba de executorii bugetari ai Fiscului, executorii bancari şi cei din sistemul cooperaţiei. Executorii cu statut special nu sunt plătiţi cum ar trebui, ei fiind simpli angajaţi ai instituţiilor la care lucrează şi neavând ono