De fiecare data când venea in discutie subiectul „pizza“, toti (sau aproape toti) cunoscutii imi vorbeau de Maschera. Cum ca acolo pizza este extraordinara, cea mai buna din oras. Mai mult, uleiul picant, preparat de bucatarii de acolo, este atât de bun incât ai face o greseala sa nu il comanzi. Cu o pofta nebuna de preparatul culinar amintit, am zis sa nu cumva sa ratez „cea mai buna pizza din oras“. La Maschera deschide la 12.30. Am incercat sa ma incadrez in program si am fost surprinsa sa gasesc, chiar si numai la câteva minute dupa deschidere, clienti care venisera sa incerce preparatele localului. Ospatarul care s-a aratat amabil sa ma serveasca a fost un pic derutat de felul in care venisem pregatita: stiam de uleiul picant, de parmezanul pe care il poti cere (ca supliment) la pizza, incât a crezut ca vreau preparatul pentru acasa si mi l-a adus... la pachet. Când s-a lamurit ca vreau sa manânc acolo, s-a grabit sa mute portia imensa pe o farfurie si sa-mi aduca tacâmurile. In sfârsit, „decorez“ pizza cu parmezanul adus si cu uleiul picant si trec la treaba. Pizza Capriciosa („care are de toate“, asa cum mi-a spus ospatarul) are un gust bun, asta daca iti plac si ciupercile; nu fierte, ci prajite pe vatra, gasite din belsug pe aluatul proaspat si fin, usor crocant (vatra speciala pe care este copt este „responsabila“ pentru asta). O pizza cu de toate, este adevarat, dar care nu impresioneaza (cel putin la mine nu a avut efectul acesta) prin nimic deosebit (in afara de ciupercile prajite). Atmosfera este relaxanta, in sensul ca nu este nimic la Maschera care sa te oboseasca: galagie, muzica data tare... Mobilerul este simplu, din lemn, mesele fiind despartite intre ele de grilaje de lemn, care iti dau o oarecare intimitate, dar te lasa, in acelasi timp, sa-i vezi pe clientii de la celelalte mese. Am gasit toaleta pusa la punct, pregatita pentru clientii care in