Trimit unui prieten ziarist, pentru lectura proprie, o chestie scrisa mai demult, dupa ce pupasera glia Turnurile Gemene.
Imi raspunde: „E marfa de marfa, e de coma, e super! Subscriu la ce zici, dar te previn ca e cam in contradictie de fond cu perceptia alora de la Associated Press, Boston Globe, Pittsburg Post Gazette, New York Times si ziare importante de la noi.
Si, mai mult: in Romania a intrat si in carti, ca obiect de studiu, sub titlul Cantarea Americii sau despre un succes de proportii, un succes naucitor".
Este vorba de binecunoscutul articol al lui Cornel Nistorescu, „Cantarea Americii", publicat in 2001, in romana si engleza. A fost valva mare, si eu m-am trezit dupa ce valul trecuse. Dar, asa-i cand esti roman, in strainatate: presa tiparita de limba romana...ioc, iar Internet, abia imi instalasem.
Deci, umila mea parere tardiva a aterizat in coltul unui ziar de provincie, din vestul Romaniei.
Acum insa, dupa schimbul epistolar cu ortacul de breasla din Bucuresti, aflu despre Cantare, ca s-a facut bibliografie pentru tineretul studios, care „printre autori mancati de molii", adasta la Biblioteca Centrala Universitara Bucuresti, Biblioteca de Sociologie.
Si studiosul rasfoieste, sau poate chiar ia ca referinta centrala, intr-un studiu, cartea Mariei Moldoveanu „Mentalitatea creativa – perspectiva psihosociologica –„ ( Editura Coresi, pag. 212-213 despre „Cantarea Americii" nistoresciana )- aparitie editoriala subventionata de catre Ministerul Culturii si Cultelor, de la bugetul de stat, in an de gratie pesedist 2001.
Nu vreau „sa dezgrop morti", si oricum „De mortuis nihil nisi bene", dar ma gandesc ca am fost si eu studenta si bibliografia conteaza si formeaza. Deci, ca sa n-o mai lungesc.... vreau sa spun ... aaa... caaa... eu am fost, oarecum, de alta parere, decat New Y