Omul de afaceri Dinu Patriciu mai are un "hop" de trecut. Peste doua zile, el va comparea in fata magistratilor Curtii de Apel Bucuresti, instanta de control judiciar investita sa judece daca hotararea Tribunalului Bucuresti de a-l lasa in libertate pe presedintele Rompetrol a fost temeinica si legala.

Admitand una dintre exceptiile invocate de aparatorii lui Dinu Patriciu legata de dreptul la aparare, Tribunalul Bucuresti a decis sa respinga cererea de arestare a omului de afaceri, fara a intra sa analizeze motivele pentru care procurorii au cerut acest lucru. Jurnalul National a prezentat pe larg atat acuzatiile legate de manipularea pietei de capital, cat si cele legate de "adjudecarea" creantei din Libia care s-ar fi cuvenit statului roman. Dar pe langa acestea, procurorii DIICOT, din cadrul Parchetului instantei supreme, considera ca nici privatizarea VEGA nu ar fi scapat de "atentia" grupului de crima organizata pe care l-ar fi constituit si coordonat Dinu Patriciu.

SI VEGA. Potrivit anchetatorilor, Rompetrol SA nu putea participa la aceasta privatizare deoarece nu indeplinea anumite conditii prevazute in OUG 88/1997, pentru ca FPS detinea in cadrul SC Rompetrol SA o cota mai mare de 10% din totalul actiunilor. Cu toate acestea, la 7 mai 1999, contractul de privatizare a fost incheiat.

FALSURI? Anchetatorii sustin ca pentru a putea participa la privatizarea VEGA, Dinu Patriciu, in calitate de presedinte al Consiliului de Administratie al SC Rompetrol SA, la 23 martie 1999, ar fi dat o declaratie falsa la Fondul Proprietatii de Stat (FPS), cum ca FPS avea o pondere de doar 8,6% din capitalul social, cand, in realitate, la acel moment FPS ar fi detinut 15%.

Structura actionariatului SC Rompetrol SA, prin convertirea obligatiunilor in actiuni, astfel incat FPS sa detina numai o cota de 8,6%, s-a decis abia la 7 aprilie 1999, sustin anchetat