Pe langa Tribunalul Poporului format la Bucuresti s-a constituit unul si la Cluj, cu atributii in judecarea "criminalilor de razboi". Instanta clujeana a avut menirea sa cerceteze si sa judece abuzurile si atrocitatile administratiei maghiare horthyste asupra romanilor si evreilor intre 1940 si 1944.

Procesul horthystilor

Desi eliberata de armatele romano-sovietice inca din toamna anului 1944, Transilvania de Nord-Vest a fost folosita de URSS in jocurile diplomatice cu Bucurestiul si Budapesta. Decizia finala de incorporare la Romania a fost luata dupa constituirea guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945. Ulterior, in orasele nord-transilvanene s-a reinstalat administratia romaneasca. Atunci au inceput si cercetarile privind abuzurile si atrocitatile autoritatilor maghiare horthyste, in perioada cedarii teritoriului (septembrie 1940-octombrie 1944).

ABUZURI HORTHYSTE. Au existat doua perioade mai importante in care autoritatile maghiare horthyste au luat masuri contra etnicilor romani si evrei din regiune. Primele victime au fost romanii, imediat dupa Dictatul de la Viena si instalarea administratiei Budapestei. Timp de doua luni au fost inregistrate masacre etnice, deportari si suprimari ale drepturilor civile. La sfarsitul anului 1940, tensiunile romano-maghiare s-au mai aplanat. In primavara anului 1944, regimul de extrema dreapta din Ungaria a deplasat prigoana catre evrei. In mai acel an, guvernul de la Budapesta a cedat presiunilor Berlinului si a dispus deportarea populatiei iudaice in lagarele de exterminare din Polonia.

TRIBUNALUL POPORULUI, LA CLUJ. Dupa judecarea primelor "loturi" de "criminali de razboi", Tribunalul Poporului si-a stabilit o sectie si la Cluj. La 22 iunie 1945, in prezenta lui Avram Bunaciu, acesta si-a deschis "portile", avand ca model institutia similara din Bucuresti. Procesele nu au aparut imediat dupa creare