Presedintele Poloniei Lech Kaczynski a sosit ieri in prima sa vizita oficiala la Berlin. Date fiind numeroasele aspecte spinoase de politica europeana, bilaterala sau energetica, pozitia partilor fata de o posibila detensionare a relatiilor germano-polone era optimista, dar si prudenta. Cu o saptamana in urma, seful de stat polonez indicase agentiei Reuters ca "ne dorim, fara doar si poate, relatii bune cu Germania, dar nu cu orice pret". Racirea relatiilor se datoreaza unui numar de trei probleme: gazoductul ruso-german, patronat de tandemul Putin-Schroder, proiectul "Centrului prigoanei" de la Berlin (acceptat, in mare, de cancelarul Angela Merkel, dar criticat de presedintele Kaczynski, care si-a exprimat temerea ca germanii ar incearca transformarea rolului lor istoric de calau in cel de victima) si aspectele de politica europeana. Sefa guvernului german reusise sa puncteze, in decembrie 2005, prin compromisul propus in criza bugetului UE. Subventiile prevazute de Merkel pentru zonele cele mai defavorizate ale Poloniei au fost apreciate ca atare la Varsovia. Iar distantarea noului cancelar fata de axa Paris-Berlin-Moscova a mai adus o mare bila alba Berlinului. Asadar, pe agenda raman chestiunile gazoductului ruso-german si a Centrului Prigoanei. In special gazoductul - denumit in Polonia "Pactul Schroder-Putin" (aluzie evidenta la Pactul Hitler-Stalin din 1939) - este perceput de Varsovia drept o amenintare la adresa intereselor si a securitatii nationale, Polonia temandu-se de un santaj energetic al Moscovei. Astfel, oficialii polonezi pledeaza pentru o politica energetica europeana comuna, pentru crearea unui fel de "NATO energetic" - mecanism incurajat de altfel si de Bruxelles. Problema Centrului Prigoanei - proiect dedicat surghiunului etnicilor germani din intreaga Europa dupa caderea celui de-al treilea Reich - tine, desigur, de ranile istorice provocat