La o adancime de 17 metri, pe o distanta ce se intinde intre locatia Edificiului roman cu mozaic si Portul Tomis, in anii '60 au fost descoperite retele intregi de galerii subterane. Initial, arheologii au crezut ca este vorba despre o utilitate strategica, acestea fiind cumva folosite in apararea orasului. Sapaturile din anii '80, efectuate in zone diferite ale orasului, au legat aceste galerii si s-a ajuns la concluzia ca nu poate fi vorba decat despre apeducte. Ciudata este totusi adancimea la care acestea au fost sapate. Peretii galeriilor subterane din zona peninsulara aveau o lungime cuprinsa intre 1,5 si 2 metri si o latime de pana la 1,3 metri. Partea de sub Portul Tomis este lucrata in stanca, iar cea de sub zona peninsulara, in piatra, caramida si mortar. Podeaua si peretii apeductelor sunt impermeabilizati. Suspiciunile arheologului Virgil Lungu au aparut in momentul in care a sesizat ca, in cazul in care era vorba despre un fel de galerie de aparare, adancimea foarte mare din zona zidita nu se justifica. O alta bucata a aceleiasi galerii pleaca de la plaja, trece pe sub port si se ramifica sub vila Sutu. "A mai existat suspiciunea ca acestea ar putea sa fie canale de scurgere a apei, insa nu existau conducte de apa si chiar daca existau, nu se faceau sapaturi la o adancime atat de mare, de 17 metri", a declarat dr. Virgil Lungu. In anul 1980 s-au efectuat sapaturi arheologice pe malul de vest al lacului Siutghiol, langa localitatea constanteana Ovidiu. Aici s-au descoperit trei pereti ai unui apeduct, lat de aproximtiv 1,5 metri, din care 60 de centimetri, intre doi dintre pereti, reprezentau zidaria cuvetei. Apeductul mergea de la Ovidiu pana dincolo de localitatea Palazu Mare si inconjura zona pana la Delfinariu. In aceasta ultima zona au mai fost descoperite ziduri apartinand apeductelor. Sapaturile din zona Pescarie au scos la iveala un canal cu