Romania reincepe cercetarea crimelor comunismului, prin recent infiintatul Institut de Investigare a Crimelor Comunismului. Fundalul este destul de neclar, chiar potrivnic unei cercetari serioase, cu fapte, cazuri si vinovati. Serviciile secrete incearca, in continuare, sa obstructioneze cercetarea si trimiterea in judecata a faptasilor. Istoricul Stejarel Olaru, director executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, ne-a explicat intr-un interviu ce sanse sint ca acest Institut sa functioneze. Interviul nostru porneste de la un eveniment editorial, intimplat recent: aparitia volumului Stasi si Securitatea (Editura Humanitas, 2005), o analiza comparativa – cu date despre persoane urmarite, anchetate, arestate si ucise de cele doua servicii secrete.
Cum a pornit proiectul cu istoricul german Georg Herbstritt, concretizat in volumul publicat la Humanitas, Stasi si Securitatea?
Proiectul a pornit in timp ce scriam la volumul Cei cinci care au speriat Estul, o carte aparuta la Editura Polirom in 2003, in care descriam povestea unui roman rapit din Berlinul de Est in 1958. Dupa ce mi-a aparut volumul Cei cinci care au speriat Estul, m-am intrebat daca exista o evidenta a victimelor Securitatii din afara tarii, oameni rapiti, asasinati, compromisi politic. Am facut o cerere la „Comisia Gauck“ pe care am trimis-o prin posta, in care solicitam toate documentele de arhiva care se refera la cetateni romani care au avut de suferit in Germania de Est de pe urma Securitatii. Aceeasi cerere am facut-o si CNSAS-ului si am primit doua tipuri de raspunsuri: unul pozitiv, de la „Comisia Gauck“, care mi-a trimis vreo patru mii de file, si unul negativ, de la CNSAS, care mi-a raspuns ca nu au fost identificate astfel de documente sau ca cererea excede Legea 187/1999, adica tine de domeniul sigurantei nationale. SRI a spus ca nu are documente, SIE a
