UCM, CNMT, CNS si, ultima, dar, de fapt, cea dintai, UDMR. Aceste sigle comprima activitatea civico-politica a maghiarimii din Romania, care pare sa dea in clocot odata cu apropierea sarbatorii din 15 martie, frigand palmele extremistilor minoritari si majoritari.
Este vorba insa de patru organizatii care nu vor evoca impreuna, in acelasi loc si in acelasi ceas, revolutia de la 1848 si nu vor vorbi intr-un glas.
Omagierea trecutului eroic va constitui, de fapt, pretextul pentru a relansa in forta batalia electorala dintre formatiunile maghiare, batalie in care autonomia teritoriala este arma cu doua taisuri.
Autonomistii maghiari, nemultumiti de politica pasilor marunti pentru drepturile minoritatilor, dusa de UDMR, s-au grupat, din 2000 incoace, in trei organizatii.
Prima - Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), condus de Laszlo Tokes, militeaza pentru dobandirea autonomiei teritoriale a Transilvaniei „prin orice mijloace", cum se exprima episcopul, la un moment dat.
A doua – Consiliul National Secuiesc (CNS), condus de fostul senator udemerist Csapo Josef, isi propune sa realizeze autonomia teritoriala a judetelor Harghita, Covasna si Mures (asa-numitul Tinut Secuiesc), prin mijloace democratice, dupa cum scrie in proiectul proclamatiei ce urmeaza a fi citita, miercuri, la Odorheiu Secuiesc.
CNMT si CNS colaboreaza, se sprijina reciproc, Laszlo Tokes fiind declarat, pentru meritele sale in promovarea ideilor autonomiste, „secui de onoare". A treia – Uniunea Civica Maghiara (UCM), condusa de Szasz Jeno, interfereaza cu primele doua, fiind, de fapt, aripa politica a acestora.
UCM este singura care a incercat sa se inscrie la tribunal, chiar inaintea alegerilor din 2004, ca partid politic, dar a fost respinsa. Viitorul i-ar putea rezerva insa o surpriza pl
