Intr-o era a supertehnologizarii, oamenii au ajuns sa alerge dupa un petec de verdeata. Obisnuiti sa traim in giganti de fier si beton, printre noxe si fum, aproape ca am uitat cum este sa iti umpli plaminii cu aer curat. Daca in unele cartiere exista oaze de verdeata, in altele rareori vezi un copac chinuit, crescut intre doua blocuri.
Cert este ca, potrivit statisticilor, fiecarui iesean ii revin 21 de metri patrati de spatiu verde. Privilegiati sint insa doar locuitorii din Copou, spre deosebire de ceilalti ieseni, care trebuie sa strabata jumatate de oras pentru a-si incarca plaminii cu o doza buna de oxigen.
Cu toate ca reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii recomanda o suprafata verde de 50 de metri patrati pe cap de locuitor, in Pascani media este de cinci metri patrati, in Tirgu Frumos de 3,3 metri patrati, in Podu Iloaiei de 4,4 metri patrati, iar in Hirlau de 12,3 metri patrati.
Conform unui studiu intocmit de specialistii Comunitatii Europene, in orase ca Barcelona, Bruxelles, Oslo, Stockholm, Varsovia sau Zurich, locuitorii au acces la spatiile verzi la 300 de metri de mers pe jos.
In Pacurari nu sint parcuri cu arbori
Iasul e unul dintre orasele care, teoretic, nu duce lipsa de spatii verzi, dupa cum arata statisticile intocmite de reprezentantii Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Iasi.
Daca media de spatiu verde care ii revine fiecarui iesean este cu cinci metri patrati mai mare decit cea indicata prin planul de amenajare a teritoriului national, aceleasi statistici arata ca stam mai prost fata de alte orase din Europa.
In timp ce in Barcelona, Bruxelles, Oslo, Stockholm, Varsovia sau Zurich locuitorii pot respira aer curat doar deplasindu-se 15 minute pe jos, iesenii trebuie sa st
