Moartea lui Milosevici arunca in negura cel mai sangeros episod din Europa de dupa al doilea razboi mondial: sfaramarea fostei Iugoslavii. Mort inainte de a putea fi dovedit vinovat, Milosevici lasa in urma lui o multitudine de semne de intrebare.
In anii ’90, ruperea Iugoslaviei mari a adus rand pe rand razboiul in Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina si apoi in Kosovo. Totul a culminat cu acel episod atat de contestat si anume declansarea razboiului NATO impotriva Iugoslaviei lui Milosevici pentru salvarea musulmanilor din Kosovo.
Cu exceptia Sloveniei si Croatiei, conflictele din fosta Iugoslavie nu s-au stins nici astazi. O singura scanteie poate reaprinde razboiul in Bosnia. Orice incercare a sarbilor de a reveni in Kosovo ar putea din nou duce la un conflict, iar incurajarea Muntenegrului de a-si declara independenta va spori si mai mult frustrarea Belgradului.
Moartea lui Milosevici risca sa redeschida acesta rana veche din inima batranului continent. Ultranationalistii sarbi capata o nesperata gura de oxigen. Zvonurile privind presupusa ucidere a lui Milosevici la Haga vor fi asumate imediat de populatia sarba.
Neincrederea in Occident, prezenta in ceea ce a mai ramas din fosta Iugoslavie va spori si mai mult. Desigur este absurd sa se creada ca in Olanda, o tara cu adevarat democratica, cu adevarat independenta si puternica, cineva ar fi atentat in mod deliberat la viata lui Milosevici.
Cand faci insa parte dintr-o natiune care a trecut 10 ani printr-un razboi cumplit in care practic in fiecare familie s-a inregistrat cel putin o victima, nu mai poti judeca la rece.
In celula de la Haga a murit odata cu Slobodan Milosevici si credibilitatea in Balcani a Tribunalului Penal International pentru judecarea crimelor de razboi din fosta Iugoslavie.
Infiintat in 1993, pentru a-i gasi
