Acum zece ani a inceput constructia autostrazii care ar trebui sa lege Constanta de Bucuresti, parte a coridorului IV paneuropean, ce face legatura rutiera cu centrul batranului continent. In tot acest timp, guvernantii nostri, indiferent de culoarea lor politica, au reusit, cu chiu, cu vai, sa realizeze numai o portiune infima din acest traseu. Singurul lucru concret in acesti zece ani sunt cei aproximativ 100 de kilometri de autostrada - un ritm de constructie "fabulos". Pierduta prin Campia Romana, Autostrada Soarelui leaga deocamdata Bucurestiul de... Drajna. Varianta optimista, politicianista spune ca soseaua va ajunge la Constanta in 2010. Gurile rele spun ca mai avem de asteptat mai mult de zece ani de acum inainte. Indiferent de cine este la putere, guvernantii se bat cu pumnul in piept atunci cand vine vorba despre realizarile lor in acest domeniu si, de cele mai multe ori, prezinta proiecte de dezvoltare fanteziste. Cu toate ca ritmul de dezvoltare a sistemului de autostrazi este de sub 10 km/an, Ministerul Transporturilor ne promite marea cu sarea. Ministrul Gheorghe Dobre a anuntat ca prioritatea zero a institutiei este coridorul paneruopean IV. In acest sens, Guvernul Romaniei a inceput negocierile pentru obtinerea unui credit de 145 de milioane euro de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare pentru constructia variantei de ocolire a municipiului Constanta la nivel de autostrada. Dupa finalizarea sa, coridorul IV va avea macar un capat de drum. 42 de poduri si podete Lucrarea pare destul de greu de realizat din punct de vedere tehnic. Dobre spune ca este vorba despre 22,1 km la nivel de autostrada, de realizarea a 21 de poduri si podete (patru pasaje peste autostrada, sase pasaje pe autostrada si 11 poduri peste autostrada). De subliniat ca inca nu s-a semnat nimic. Consiliul director al BERD va hotari pe 15 noiembrie 2005 daca va aproba