vor să fie soţii şi mame bune şi că organizaţiile feministe se întrunesc doar pentru probleme punctuale, cum ar fi violenţa domestică, şi se luptă pentru a obţine fonduri din străinătate vor să fie soţii şi mame bune şi că organizaţiile feministe se întrunesc doar pentru probleme punctuale, cum ar fi violenţa domestică, şi se luptă pentru a obţine fonduri din străinătate pentru activitatea lor.

Cercetarea pentru care Comisia Europeană a plătit 1,2 milioane euro a vrut să arate cât de bine sunt reprezentate femeile la nivel politic şi a fost prezentată în cadrul seminarului "Extindere, gen şi guvernare", organizat la Bruxelles de Comisia Europeană. Din zece ţări, România este pe penultimul loc în ce priveşte reprezentarea politică a femeilor în Europa Centrală şi de Est (11,2%). În spatele său se află Ungaria (9,1%). Cele mai apropiate procente de parlamentele ţărilor Uniunii Europene le au Lituania şi Bulgaria, unde 22% dintre politicieni sunt femei. În statele membre UE, procentul se ridică la 25%. "În România încă funcţionează stereotipurile. Femeile vor să fie femei în primul rând. Muncesc mult, dar nu sunt reprezentate la nivel politic", a declarat, pentru Adevărul, coordonatorul proiectului, Sara Clavero, de la Universitatea Queen din Belfast (Irlanda de Nord). Ea a adăugat că, spre deosebire de Bulgaria, statul român a înfiinţat instituţii guvernamentale care să protejeze drepturile femeii, pe care Bulgaria nu le are, dar că în ţara vecină societatea civilă este mai activă. "Am observat că în România este o competiţie foarte mare pentru obţinerea unor beneficii financiare", a adăugat Sara Clavero. Femeile sunt întotdeauna "aşezate" pe poziţii inferioare pe listele de partid. Multe înţeleg politica drept o afacere "murdară", ceea ce le îndreptăţeşte să creadă că în acest domeniu sunt mai buni bărbaţii. Când eşuează ca mame, spun că mai degrabă e propria