Pâna de curând, când venea vorba de bistro, imi aminteam, intotdeauna, acelasi lucru: pe vremea când eram copil, matusa mea preferata m-a luat intr-o calatorie la Bucuresti. La ora prânzului, am intrat sa luam masa intr-un bistro... Denumirea (un frantuzism), pe care o gaseam pretentioasa, ma depasea in acel moment, insa, pe masura ce am crescut, definitia cuvântului, in mintea mea, se rezuma la acelasi lucru: un restaurant mic, in care lumea intra, manânca repede (uneori stând chiar in picioare, la mese inalte, fara scaune) si pleaca, lasând locul altor infometati grabiti... Anii au trecut si un nou restaurant aparut in Banie mi-a demonstrat cât de mult m-am inselat asupra termenului pe care mintea mea de copil incerca sa si-l explice... Sofia Bistro reprezinta, din numarul de restaurante craiovene pe care le-am vizitat, cea mai placuta surpriza la capitolul atmosfera. Nu stiu daca „vinovate“ sunt lambriurile din lemn de stejar, mobilierul - un amestec de lemn si piele, ospatarii cu sorturi incinse la brâu sau tablourile si fotografiile inramate de pe pereti... Sofia Bistro, situat in imediata apropiere a Casei Studentilor, este compartimentat in trei sali, in functie de motivul pentru care ai ales sa calci pragul localului: sa bei o cafea, sa iei masa sau sa stai la taclale cu prietenii, fara sa te deranjeze nimeni... Mobilierul (care pastreaza numai culorile si materialul folosit) difera in functie de „camera“: scaune mici, stil fotolii, asezate in jurul unor mese la fel de scunde (in stilul unui bar) sau, dimpotriva, scaune cu spatar si mese pe masura, potrivite unui restaurant in toata regula. Dupa modelul meu preferat, am lasat ospatarul sa aleaga in locul meu din meniul bogat de preparate culinare din cele mai diverse: mi s-a recomandat pieptul de pui italian, cu sos de vin si cuperci, impreuna cu o salata de varza rosie. Ca desert, am insistat sa mi se servea