Autoritatile din Tulcea isi pun mari sperante in acest proiect, care ar putea scoate din anonimat micuta asezare urbana unde traiesc peste 11.000 de oameni. Realizarea unui lac de acumulare in zona Macin si a unei centrale hidroelectrice in aceasta zona se afla, deocamdata, doar in mintea unor specialisti ai Institutului de Cercetare-Dezvoltare Energetica din Bucuresti. In timpul regimului comunist, proiectantii nu au reusit sa-l convinga pe Ceausescu in privinta materializarii acestei idei, intrucat fostul dictator vroia la Macin o centrala atomoelectrica. In 1990 era planificata demararea lucrarilor de anvergura. Cu cateva zile inainte de 22 decembrie 1989, un trust de constructii industriale din Braila a inceput sa organizeze santierul de la Macin, unde urmau sa lucreze cateva mii de oameni. Reactoarele, in numar de patru, trebuiau amplasate in apropierea drumului care leaga orasul Macin de satul Jijia, la poalele unui deal. In primele zile ale anului 1990 s-a luat decizia stoparii acestei investitii, iar proiectele centralei au ramas doar pe plansa Institutului de Cercetare-Proiectare Energetica din Bucuresti. Efort financiar considerabil Specialistii spun ca inainte de anuntarea construirii hidrocentralei trebuia stabilita suprafata de teren pe care va fi amplasat lacul de acumulare. Conform unor studii realizate de hidroenergeticieni in anii '80, exista doua posibile locatii. Ambele necesita construirea unui baraj pe Bratul Macin, putin in amonte de oras. Intr-o varianta, se are in vedere protejarea Insulei Mari a Brailei cu diguri de aparare impotriva acumularii de apa, diguri care ar trebui sa atinga, in apropierea barajului, inaltimea de 15 metri. Aceasta lucrare este insa foarte costisitoare. Ea a fost analizata si de regimul comunist, dar Ceausescu a optat pentru varianta mai ieftina, respectiv inundarea unei parti semnificative din Insula Mare a Brail