“Caline, ai uitat ce-am stabilit la sedinta CSAT? Ai probleme de memorie? Facem publica stenograma si ne linistim.” Niciodata nu a mai fost admonestat in asemenea termeni un prim-ministru de catre presedintele tarii in vazul camerelor de televiziune si in prezenta liderilor politici ai momentului. Momentul istoric s-a petrecut luni, 6 martie, la Cotroceni, inainte de inceperea consultarilor lui Traian Basescu cu sefii de partide pe tema legilor sigurantei nationale. Presedintele a decis sa joace tare, pentru a contracara campania de imagine montata de liberali impotriva sa pe tema celor sase proiecte de legi elaborate de serviciile secrete si trimise de presedinte comisiilor de aparare din parlament pentru a fi “umanizate”. Demersul presedintelui a fost neinspirat si prost gandit. Serviciile nu ar fi trebuit niciodata lasate sa elaboreze astfel de proiecte. Eventual, puteau fi consultate de un colectiv mai larg desemnat sa redacteze proiectele de lege. Cum nu poti pune lupul paznic la oi, tot asa nu poti cere serviciilor - mai ales celor din Romania - sa elaboreze legile prin care sa se instituie un control democratic asupra lor. Nu chestiunea legilor in sine dorim insa sa o discutam aici, ci substratul politic al dezbaterii pe care a declansat-o. Partenerii politici ai presedintelui Basescu aveau doua posibilitati de a remedia deficienta demersului prezidential: sa discute cu el personal si sa caute impreuna o iesire onorabila din situatia creata, sau sa-l atace public, cu riscul de a rupe relatiile cu el. Liberalii au ales cea de-a doua cale. Mai mult, s-au facut tot timpul ca nu aud precizarile formulate in repetate randuri de Traian Basescu privind caracterul neadecvat al textelor elaborate de servicii. Campania lor pe aceasta tema s-a constituit intr-o declaratie de razboi la adresa presedintelui. Exasperat, Traian Basescu a trecut in ofensiva, atacandu-l pe pri