Am împlinit doi ani de la primul număr, lansat în 2004 pe piaţa mureşeană. De atunci au văzut lumina tiparului aproape 500 de numere. Dacă nu ar fi fost sărbătorile legale am fi fost deja la cota 500. După doi ani aş fi vrut ca acest editorial să-l scrie altcineva. Unul dintre colegii mei. Dar cred că aş fi ţinut mai mult ca partea de editorial remember să o conceapă unul dintre cititorii noştri. Şi nu doar pentru obiectivitate.
Am fi văzut la rece ce am făcut bine şi unde am greşit. Ce aţi fi vrut să citiţi amplu şi noi am strecurat undeva pe o coloană, pitit. De ce v-aţi plictisit, iar noi am insistat să vă obligăm să citiţi. Am fi aflat ce vă place, astfel încât, şi după doi ani, sunteţi alături de noi. Şi când avem dreptate şi atunci când greşim.
Dar pentru că nu mi-a venit această idee mai repede, îmi revine mie sarcina dificilă de a sintetiza aceşti doi ani. Voi încerca să nu vă plictisesc cu amănunte despre cum se văd aceşti doi ani din interior. Singurul lucru pe care aş vrea să-l remarc este că ne-am străduit să fim mai buni, chiar dacă ne sunt sancţionate orice greşeală de ortografie, orice opinie care nu este conformă cu normele acestui judeţ prăfuit în ignoranţă. Nu spun că orice am testat, ne-a reuşit pe deplin. Pot să afirm însă că am încercat, mulţumită ideilor lui Aurelian Grama, care o să mă certe pentru că l-am amintit, să fim întotdeauna cu un pas înaintea celorlalţi, într-un judeţ în care mass-media nu îţi oferă prea multe provocări jurnalistice.
Îmi dau seama, că altfel aş fi de un subiectivism feroce, că avem încă multe de învăţat şi multe de oferit. Îmi doresc să avem şi disponibilitatea primei zile de Zi de Zi, 16 martie 2004.
Sper însă că în aceşti doi ani am câştigat respectul cititorilor. Care vor avea ocazia ca în curând să ne spună live, ce îi deranjează şi ce le place în acest judeţ. O mică răsplată. Pentru c
