- Diverse - nr. 52 / 16 Martie, 2006 In discutiile declansate de ultimul act al enclavizarii etnice, de fapt incercarea de a oficializa o stare de fapt, nu sunt putini cei care preiau argumentele maghiare, aruncandu-le apoi, nedigerate, in fata, romanilor. Printre acestia, si unii care ar fi de asteptat sa vorbeasca in cunostinta de cauza. Dl Avramescu, de exemplu, politolog si profesor universitar, adresandu-se prin intermediul TVR_International, romanilor de pretutindeni, ne cere mai mult respect fata de secui, ei fiind de 1.000 de ani in acele locuri, din vremea, accentueaza domnia sa, in care romanii nici nu aveau statalitate. A doua afirmatie, si argument pentru care ar trebui sa-i respectam: "secuii sunt cu totul altceva decat maghiarii". Din pacate, timpul foarte limitat nu i-a mai permis profesorului sa ne reaminteasca (dar o fac zilnic secuii si maghiarii) cum ne-am strecurat noi in grupulete, in Ardeal, abia prin sec. XVI _ XVII, inmultindu-ne apoi ca iepurii, in detrimentul bastinasilor, secui si maghiari. Oricum, il asiguram ca am inteles ce voia sa ne spuna cu cei 1000 de ani. Mult mai putin clar ni se pare argumentul statalitatii! Secuii, se stie, au avut multe si importante privilegii in cadrul statului ungar, abrogate de maghiari in 1848. Dar un stat secuiesc nu le este cunoscut istoricilor, nici macar celor maghiari. Poate sa fie, ca de obicei, o problema de traducere, profesorul, banuim, nestiind secuieste. Ii reamintim dlui profesor ca romanii au avut cnezate ( romanii le spuneau tari, de la latinescul "terra") si voievodate, care erau tot un fel de state, inainte de patrunderea maghiarilor si a secuilor in Transilvania. ( Anonymus, notarul regelui Bela III, vorbeste de ducate, ceea ce inseamna voievodate, pe Gelu numindu-l "dux blachorum". Daca dl profesor va trece vreodata prin Gilau, poate-si va pune intrebarea de unde vine numele localitatii s