care poate fi şi în ambulatoriu. Efectele unei pandemii de gripă sunt în prezent evaluate de specialişti, care pregătesc scenarii pentru intervenţiile în timpul crizei. O asemenea analiză a care poate fi şi în ambulatoriu. Efectele unei pandemii de gripă sunt în prezent evaluate de specialişti, care pregătesc scenarii pentru intervenţiile în timpul crizei. O asemenea analiză a fost făcută de o echipă coordonată de dr. Grattan Woodson, de la The Druid Oaks Health Center - SUA. Modelările matematice arată că între 40 şi 60 la sută din populaţie va contacta virusul pandemic.

Moarte fără leac

Pacienţii "fără noroc", cu o fragilitate genetică la tulpina virală ce produce pandemia, mor la 2-3 zile de la apariţia primelor simptome. Moartea acestor pacienţi în timpul pandemiei de gripă din 1918 a fost cauzată de insuficienţa respiratorie severă, ca urmare a pneumoniei virale care "distruge" plămânii. Nu a existat un tratament eficient pentru această complicaţie şi nu există nici acum, în ciuda dezvoltării tehnologice. Semnele de alarmă sunt diminuarea rapidă a respiraţiilor şi cianoza (colorarea în albăstrui a tegumentelor). Apar sângerări la nivelul plămânului, stomacului şi rectului. Gripa spaniolă a provocat, între 1918 şi 1919, peste 70 milioane de victime, mai multe decât primul război mondial. Pandemia a izbucnit primăvara, din cauza unei tulpini a virusului aviar H1N1, asemănătoare cu actuala tulpină H5N1.

Terapia intensivă, luată cu asalt

Pacienţii de tip 2 au simptome similare celor de la tipul 1, dar reuşesc să supravieţuiască peste trei zile. Unii, dar nu toţi, vor scăpa cu viaţă dacă au acces la terapie intensivă, ventilatoare şi îngrijire la standarde înalte. Din nefericire, în timpul pandemiei, foarte mulţi au nevoie de asistenţă, iar capacitatea secţiilor de terapie intensivă este depăşită de zeci de ori. Tipul 3