Cu stupoare şi jenă am aflat acum câteva zile că edilul şef al oraşului, primarul Dorin Florea, a jignit fără nici un temei, fără nici o logică, o echipă de oameni care de aproape doi ani îşi sacrifică timpul liber, banii şi energia pentru o idee lăudabilă.

Este vorba despre cei care se află în fruntea clubului de baschet BC Mureş. Despre realizările şi munca celor de la echipa de baschet am mai vorbit, aşa că nu voi insista în textul de faţă asupra acestui aspect. Am să fac doar câteva referiri la atitudinea bizară, sau poate normală, în anormalitatea ei, a primarului. În momentul în care în Consiliul Local Târgu Mureş a fost luată în discuţie sprijinirea concretă a echipei de baschet, de către municipalitate, şi spun concretă deoarece până acum ajutorul a fost mai mult verbal, Dorin Florea a găsit de cuviinţă să spună că echipa a avut rezultate slabe, ca să mă exprim elegant, aşa cum el nu a făcut-o. În plus, a ironizat, mai bine zis a batjocorit, prestaţia jucătorilor americani aduşi în această iarnă de conducerea BC Mureş, ca o ultimă soluţie pentru salvarea de la retrogradare.

Trecând peste totala lipsă de diplomaţie şi peste glumele nesărate ale primarului, demersul lui sfidează orice limită de bun simţ.

Adică să nu dai aproape nimic din banii votaţi în bugetul local, menţionaţi în buget, să laşi echipa să se descurce singură timp de aproape doi ani, punând-o astfel în imposibilitatea de a-şi întări lotul, de a face un cantonament etc, după care să vii şi să spui că echipa cu pricina a făcut de râs oraşul, este culmea absurdităţii. Este o sfidare la adresa bunului simţ, o nedreptăţire urâtă, înfiorător de cinică, făcută unor oameni care nu se zbat pentru ei, ci pentru pasionaţii de sport ai acestui oraş, pentru un public însetat de performanţă.

Ca o reacţie la gestul primarului, fanii echipei de baschet au pus la cale o întâlnire, a