Comisia de Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor a dezbătut şi amendat proiectul de lege privind Camerele de Comerţ şi Industrie. Proiectul a fost iniţiat de doi parlamentari care provin din sistemul camerelor de comerţ judeţene şi îşi propune să le asigure acestor organizaţii un statut privilegiat în relaţiile cu administraţia publică locală şi naţională.

Iniţiatorii proiectului amintit consideră camerele de comerţ drept o reţea de organizaţii care reunesc majoritatea companiilor în asociaţii la nivel judeţean, oferindu-le posibilitatea de a-şi gestiona singure relaţiile cu autorităţile. În realitate, cele 42 de camere de comerţ din ţară nu cumulează decât 2% din numărul firmelor existente în România. La Braşov, din cele 30.000 de companii, doar puţin peste 600 sunt membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie din judeţ, ceea ce înseamnă aproximativ 5%. „30.000 de firme sunt doar pe hârtie”, spune preşedintele CCI Braşov, Nicolae Ţucunel. El susţine că procentul de membri ai camerei dintre firmele active este ceva mai mare, dar că acesta va creşte în continuare, pentru că „noi avem o strategie de atragere a membrilor, astfel încât să devenim o voce importantă a comunităţii de afaceri braşovene”.

Reprezentativitatea camerelor de comerţ - pusă la îndoială

Criticii proiectului legislativ spun că în loc ca acesta să creeze cadrul normativ care să-i permită sistemului cameral să crească în importanţă şi reprezentativitate, valorificând acele atuuri pe care deja le are şi experienţa anilor de activitate din 1990, el îşi propune să ducă lucrurile de la „nesatisfăcător” la cât mai rău cu putinţă, deoarece orice organizaţia patronală va putea dovedi că sunt mai importante pentru a purta un dialog cu autorităţile în faţa camerelor care deţin doar 1-2% din numărul existent de firme, şi acestea, în mare parte, de talie mică sau cel mult medie. De a