Proiectul guvernamental "Dracula Park", considerat la un moment dat cel mai important din domeniul turismului, a devenit o amintire si material de lucru pentru procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Demarat cu mare fast la sfarsitul anului 2001, investitia s-a "impotmolit" in ilegalitati savarsite de initiatori, dar si in protestele UNESCO fata de amplasarea parcului de distractii in apropierea municipiului Sighisoara (judetul Mures). UNESCO s-a opus proiectului de la Sighisoara Construirea unui parc de distractii cu titulatura "Dracula Park" a fost promovat pe vremea cand Ministerul Turismului a fost condus de reprezentantul PSD Dan Matei Aghaton. In 2001 a fost aprobata o hotarare de Guvern privind infiintarea societatii "Fondului de Dezvoltare Turistica" SA Sighisoara, avand ca actionar majoritar Consiliul Local, care urma sa administreze viitorul obiectiv. Hotararea Executivului a avut ca efect imediat cresterea aproape necontrolata a pretului caselor si terenurilor din zona municipiului muresean. Parcul ar fi trebuit sa se construiasca pe platoul Breite, in apropierea orasului. Initiatorii au considerat ca asocierea parcului de distractii cu Cetatea din Sighisoara, una dintre cele mai importante constructii medievale din Europa, ar fi adus milioane de turisti. Nu a fost sa fie, insa, asa deoarece proiectul nu a mai ajuns sa fie realizat in zona municipiului transilvanean. Protestele ecologistilor au convins UNESCO sa se opuna investitiei pe motiv ca afecteaza situl arheologic si Cetatea. O alta cauza a esecului tinea de estimarea profitului. Promotorii proiectului porneau de la ideea ca parcul va fi vizitat de 1.100.000 de persoane pe an, adica 2.200 pe zi, care ar fi cheltuit cate 25,5 dolari fiecare. 75 la suta dintre acestia ar fi fost romani ce locuiesc pe o raza de 80 de kilometri fata de Sighisoara. Un alt motiv a fost distrugerea rezerva