Uniunea Europeană şi-a mutat atenţia de la România şi Bulgaria, ţări aflate la un pas de integrare, spre noi ţinte. Astfel, discuţiile privind extinderea UE se îndreaptă acum spre Balcanii de Vest şi Turcia. Şi Republica Moldova intră în calcule, însă ca stat aflat înaintea statutului de ţară candidată. Joi, în Parlamentul European a fost adoptată rezoluţia preşedintelui Comisiei pentru Afaceri Externe, Elmar Brok, privind extinderea. Prin aceasta este vizată capacitatea de absorbţie a Uniunii după integrarea României şi Bulgariei. Comisarul pentru Extindere, Olli Rehn a transmis acelaşi mesaj, subliniind faptul că încetarea dialogului cu statele fostei Iugoslavii "ar fi extrem de iresponsabil" pentru că ar întrerupe "un proces valoros care ajuta la formarea unor parteneri stabili şi eficienţi în cele mai instabile părţi ale Europei". Doris Pack, preşedintele Delegaţiei parlamentare pentru Europa de Sud-Est a continuat: "Ajunge o privire pe hartă pentru a vedea că regiunea asta este în centrul Europei. Stabilitatea ei este stabilitatea noastră. Din acest motiv nu trebuie să abandonăm ţările Europei de Sud-Est". De cealaltă parte a baricadei, s-au aflat europarlamentarii francezi şi austrieci care au o atitudine sceptică la noile valuri de aderare. Socialistul austriac Hannes Swoboda crede că "este ca şi cum am spune ca orice nu e retrograd e un progres". El a avertizat că "puterea de absorbţie nu poate fi folosită împotriva dorinţelor de aderare a statelor". În Franţa, care se opune integrării statelor balcanice, după aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei, se va organiza câte un referendum la fiecare extindere a UE.

Uniunea Europeană şi-a mutat atenţia de la România şi Bulgaria, ţări aflate la un pas de integrare, spre noi ţinte. Astfel, discuţiile privind extinderea UE se îndreaptă acum spre Balcanii de Vest şi Turcia. Şi Republica Moldova intră în calc