Aveam "Crash" pe un CD piratat of course, dar nu l-am vazut in intregime si cu atentie decat dupa ce a castigat Oscar-ul pentru cel mai bun film. Filmul se vrea intr-un final o pledoarie pentru buna intelegere si pentru comunicare intre oameni total diferiti ca rasa si mentalitate (care au acceptat sa traiasca de buna voie in acest turn Babel care este America, respectiv L.A).
Inca de la primele cadre insa intreaga poveste iti devine antipatica, pentru ca nu poti ignora latura ei didactica, tezista: un politist negru (despre care aflam ulterior ca se culca cu o politista hispanica) care tocmai a supravietuit unui accident de masina, o "coliziune" are un monolog despre un oras ai carui locuitori se feresc reciproc de "atingere", de contact uman, se instraineaza unii se altii, se urasc etc.
Apoi, "actiunile" si situatiile care urmeaza, montate in paralel ( nimic original din acest p.d.v la Paul Haggis, filmul fiind o palida copie a lui "Short Cuts" a lui Altman, macar "Magnolia" si-a zis omagiu) vor sa sustina cu orice pret "teza".
An afro-american woman este pipaita de un alt politist, alb, rasist, la un control de rutina, sub privirile neputincioase ale sotului- afro-american man, un irakian isi cumpara un "gun" pentru ca se simte in permanenta amenintat, iar magazinul sau va fi pradat de hoti, din cauza "neglijentei" unui "amigo" care tocmai i-a reparat yala, un actor dintr-un serial TV nu mai spune replicile in
jargonul "negro", ceea ce nu e bine pentru producatori, altii doi negri dau peste un chinez cu masina, dupa care il lasa pe strada in fata spitalului, pentru ca masina era furata etc. etc. etc. iar Sandra Bullock intr-un rol prea scurt pentru a-i pune in evidenta vreun talent actoricesc are diverse idiosincrazii fata de felurite "fonduri de ten" care nu seamana cu al ei!
Toate bune (chiar si unele r
