La Palatul Europei din Strasbourg se petrec, de la o vreme, lucruri bizare. Doua decizii ale Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) trezesc imposibile analogii intre prestigioasa institutie, vazuta ca o veritabila chintesenta a democratiei, si "organe" vetuste precum Sovietul Suprem al URSS ori Marea Adunare Nationala a RSR. Mai intai, in urma cu mai putin de doua luni, APCE a respins prin vot o recomandare privind condamnarea crimelor comunismului la nivel european. Socialistii si comunistii de la Atlantic la Urali au reusit, gratie si absenteismului din celelalte tabere, sa evite declansarea unui proces european al totalitarismului rosu. Zecile de milioane de victime ale unei ideologii aberante si criminale, cei ucisi de glont sau de foame, torturati in inchisori sau exterminati in lagare, ar fi beneficiat de o recunoastere a patimirilor lor. S-ar fi ridicat monumente in memoria lor, cartile de istorie le-ar fi pomenit numele si poate ca in acest mod comunismul ar fi fost ingropat nu doar acolo unde s-a prabusit, ci si in tarile unde mai dainuie inca. Dar n-a vrut APCE, chintesenta democratiei. APCE a vrut, insa, ieri - si a putut - sa adopte o recomandare privind condamnarea lui Franco la nivel international. Omul care a mentinut Spania neutra in al doilea razboi mondial, a ferit-o de comunism si a readus monarhia va fi supus oprobriului nu doar in tara sa, ci peste tot in lume. Statuile sale, date jos cu ravna de catre actualul guvern socialist al lui Zapatero, vor fi inlocuite de cele ale victimelor. Poate ca, in numele europenismului, va fi instalata pe soclu si Dolores Ibarruri, "La Passionaria", cea care reteza cu dintii jugularele prizonierilor. Or, Santiago Carillo, coautor al masacrului de la Paracuellos del Jarama. In orice caz, e clar: numai cei ce au luptat in razboiul civil spaniol impotriva lui Franco vor avea loc pe piedestal. Ceilalti,