Olteanu. Referitor la succesorul său, Bogdan Olteanu a spus că decizia îi va aparţine primului-ministru şi ea va fi discutată în Biroul Permanent al PNL. Unul dintre numele vehiculate este cel Olteanu. Referitor la succesorul său, Bogdan Olteanu a spus că decizia îi va aparţine primului-ministru şi ea va fi discutată în Biroul Permanent al PNL. Unul dintre numele vehiculate este cel al deputatului liberal Titu Gheorghiof. Olteanu a admis că este posibil, dar nu şi probabil, ca postul de ministru pentru relaţia cu parlamentul să revină PD, ceea ce ar presupune renegocierea întregii structuri a Executivului. "Este posibilă orice negociere între partidele coaliţiei", a spus el.

Procedura alegerii, extrem de complicată

Preşedinţia Camerei Deputaţilor este disputată, pentru prima oară în istoria ultimilor 16 ani de parlamentarism, de trei candidaţi, până acum înscriindu-se cel mult câte doi, unul al puterii şi altul al opoziţiei. Astăzi, vor candida la preşedinţia Camerei Bogdan Olteanu (PNL), Daniela Popa (PC) şi Valer Dorneanu (PSD). Procedura alegerii preşedintelui Camerei prevede că este ales candidatul care obţine voturile majorităţii deputaţilor. Dacă niciun candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului prevăzut la art. 67 din Constituţia României. Pe scurt, un câştigător va fi desemnat, după primul sau al doilea tur de scrutin, dacă obţine 167 de voturi. Dacă nu se ajunge la un rezultat după primele două tururi, este declarat câştigător cel care obţine jumătate plus unu din voturile celor prezenţi. Teoretic, cele mai multe şanse le are Bogdan Olteanu, care dispune de cele 116 voturi ale Alianţei D.A. Un scenariu