O parte din finanţarea SAPARD ar putea fi pierdută, în condiţiile în care mai sunt de angajat 600 milioane de euro până la sfârşitul anului. "Există un risc de dezangajare, nu pot să zic O parte din finanţarea SAPARD ar putea fi pierdută, în condiţiile în care mai sunt de angajat 600 milioane de euro până la sfârşitul anului. "Există un risc de dezangajare, nu pot să zic că nu există", ne-a declarat directorul Agenţiei SAPARD, Samoilă Szabo. Dacă la începutul anului 2005 soseau 20 de cereri pe lună, acum vin lunar 200 de cereri, dar valoarea proiectelor nu e mare. Întârzierile nu sunt la SAPARD, deoarece timpul de procesare a rămas acelaşi. Prezent vineri la Bucureşti pentru monitorizare, şeful Unităţii SAPARD din cadrul Comisiei Europene, Kaj Mortensen, şi-a manifestat îngrijorarea atât faţă de absorbţia banilor la SAPARD, cât şi pentru viitor, când România va avea de absorbit sume de 5-6 ori mai mari. România a semnat acorduri de finanţare pentru perioada 2000 - 2005 în valoare de 900 milioane de euro, din care a angajat două treimi. Pentru 2006 sunt disponibile alte 300 de milioane, ceea ce face ca suma disponibilă să ajungă la 600 milioane de euro. Probleme apar şi ulterior, în întârzierile cu care sunt implemente proiectele. SAPARD a reziliat proiecte în valoare de 23 milioane de euro, multe dintre acestea pentru întârzieri de peste doi ani. Conform lui Dănuţ Apetrei, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, există alte 100 de consilii locale în care ritmul derulării proiectelor este lent şi cu risc de reziliere. Principalul punct critic în sistemul SAPARD este, în opinia d-lui Szabo, obţinerea cofinanţării. "Mulţi beneficiari se blochează la bancă", explică dl. Szabo. Băncile nu recunosc garanţia fondurilor de garantare, iar dacă o fac, normele BNR în vigoare le obligă să facă provizioane de 100%. Nivelul înalt al provizionului descurajează băncile în ac