majoritate, 397 voturi pentru, 95 împotrivă şi 37 de abţineri, parlamentarii cer Comisiei Europene să definească "capacitatea de absorbţie a UE". Ei susţin că după aderarea României şi majoritate, 397 voturi pentru, 95 împotrivă şi 37 de abţineri, parlamentarii cer Comisiei Europene să definească "capacitatea de absorbţie a UE". Ei susţin că după aderarea României şi Bulgariei, la 1 ianuarie 2007, orice nouă extindere este imposibilă fără o reformă a Tratatului de la Nisa, care este, actulmente, în vigoare, în lipsa adoptării Constituţiei Europene.
Raportorul creştin-democratul german Elmar Brok, a recomandat să se răspundă "îngrijorărilor legitime ale cetăţenilor în ceea ce priveşte extinderea şi integrarea europeană". Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a adus în discuţie, în primul rând, "capacitatea de asimilare" a UE. "Este un raţionament pe care l-am evitat până acum, însă el permite refuzarea unei ţări, chiar dacă ar fi pregătită pentru aderare, în cazul în care UE nu are capacitatea de a o asimila", a spus Brok.
În plus, Brok a reamintit statelor membre că trebuie să prezinte "resursele bugetare suficiente" în perspectiva oricărei noi extinderi.
Viitoarele membre mai pot aştepta 15-20 de ani
Elmar Brok a propus instituirea unei formule intermediare între aderarea deplină şi politica de vecinătate, care să fie oferită statelor vecine UE până când acestea vor fi pregătite pentru a fi primite în Uniune. El a propus un program care să ofere o cooperare mai strânsă vecinilor UE, în domeniile economic, comercial şi de securitate. Noua formulă va ajuta ţările care nu pot spera încă la aderare să evite o aşteptare de 15-20 de ani pentru a avea relaţii mai strânse cu blocul comunitar, a apreciat europarlamentarul german. "Trebuie să ne asigurăm că nu ne mişcăm prea repede cu procesul de extindere şi nu pierdem imaginea de a
