In Romania, multe din firmele mijlocii si mari inca lucreaza "din mers", fara buget. Unele dintre ele se intalnesc cu o planificare financiara abia cand ajung la o cifra de afaceri de 30 sau chiar de 50 de milioane de euro.
Nu exista o regula in privinta "varstei" sau nivelului de dezvoltare la care firmele incep sa isi organizeze activitatea pe baza unui buget. "Depinde de deschiderea pe care o au managerii", explica Anda Racsa, coordonator de programe de training si consultant in management la ABC Training Consulting. Exista chiar firme de o persoana sau doua din domeniul arhitecturii care isi planifica activitatea financiara, dar si companii care s-au dezvoltat pana la cifre de afaceri de zeci de milioane de euro, fara a avea o bugetare, a observat Racsa.
SUSTINERE. Implementarea unei bugetari modifica in mod esential activitatea firmei, motiv pentru care decizia trebuie sa aiba o sustinere puternica. Racsa considera ca hotararea trebuie sa fie luata de directorul general sau de patron. "In momentul in care top-managementul a inteles utilitatea, bugetul se implementeaza foarte rapid", arata Racsa. Totusi, pentru a ajunge pana la o detaliere la nivel de angajat, este nevoie de aproape trei ani.
Multi clienti cauta sa diminueze cheltuielile si sesizeaza nevoia realizarii unui buget atunci cand activitatea nu da rezultate. Pe de alta parte, si managerii care conduc afaceri aflate pe val vor sa "conserve" succesul si sa controleze fluxurile financiare. Bugetul este si o cale de accelerare a activitatii, de maximizare a profitului, prin impunerea unor obiective.
AVANTAJE. Bugetul reduce gradul de neprevazut din activitatea unei firme. "Prin bugete controlam toate resursele in ideea de a le utiliza cat mai eficient", concluzioneaza Racsa. Mai pe romaneste, bugetul ajuta la reducerea cheltuielilor. Se identifica activitatile care consuma prea mult
