Incerc sa raspund la intrebarea care ne framanta pe multi dintre noi. Cum e posibil ca pretul gazelor sa fie majorat cu 17 procente, iar statistica sa ne comunice o rata a inflatiei de numai 1 la suta in luna respectiva? Ei bine, e posibil, e greu de imaginat, dar cu ajutorul cifrelor poti face orice: sa prezinti realitatea, sa o deformezi sau cosmetizezi astfel incat sa iti iasa rezultatul asa cum trebuie. Este statistica cosmetizata? Poate ca nu, dar simplul fapt ca este discutabila este un lucru foarte grav. Sigur, institutul de statistica o sa spuna: noi calculam in functie de normele europene! Si ce daca? Asta nu ne impiedica sa ne punem intrebarea cum este posibil ca pretul gazelor in plina perioada de iarna sa se majoreze cu 17 procente, factura sa coste pana la 10 milioane de lei, iar statistica sa ne spuna: stati linistiti, preturile s-au majorat cu numai 1 la suta. Ei bine, ce face statistica? Lucreaza cu ponderi. Principalele preturi au ponderi de la 3 la 1.046 intr-un total de 10.000. Suna prea economic, asa ca voi traduce. Sa presupunem ca cele 10.000 de puncte ale statisticii inseamna 10 milioane de lei vechi, adica putin peste salariul mediu pe economie. Iar ponderea de 3, a cazarii hoteliere cheltuite in medie de romani, devine astfel 3.000 de lei vechi. Pentru ca atat considera statisticile ca se cheltuie in medie pe cazare. Iar ponderea de 1.046, adica un pic peste un milion de lei, este aferenta cheltuielilor pentru produse de morarit si panificatie. Asa ca, statistica noastra considera ca preturile sunt influentate in proportie de 8,63 la suta de pretul painii, tradus - ca si cum am cheltui 863 de mii de lei din 10 milioane pentru paine. Cheltuim atat? Dumneavoastra stiti mai bine. Si ajung si la capitolul care ma doare. Care credeti ca este influenta pentru statistica asupra preturilor a energiei electrice, gazelor si incalzirii centrale? Ei bine