Cine sunt actorii „grupurilor de interese" care-si pregatesc intrarea in scena atunci cand, oficial, se va pune cruce mineritului maramuresean? Urmeaza o poveste adevarata despre lobby-stii angrenati in cursa aspirarii perimetrelor miniere asa-zis nerentabile.
La priveghiul mineritului maramuresean (de mortibus nihil sine bene - adica, despre morti, ori deloc, ori numai de bine), in momentul stabilirii strategiei prin care unii se vor infrupta din privatizarea minelor, a raspuns prezent si SC Trafigura. Exceptand SC Aurul (fosta Transgold, cu capital de la Esmeralda), respectiva companie este singura interesata.
Iar itele intereselor te plimba de la Bursa din Amsterdam, pana in Elvetia, Irak, Sudan, Bolivia si in alte colturi exotice ale Terrei. In fapt, cine este Trafigura?
Licitatia capatuielii
La inceputul anilor ‘90, REMIN Baia Mare si firma australiana Esmeralda au format SC Aurul SA Baia Mare. Actionarii initiali ai societatii erau: Esmeralda, REMIN, Geomin Bucuresti, UUMR Baia Mare si ICPM Baia Mare.
Dupa scandalul iscat de deversarile de cianuri in Tisa (care au afectat Ungaria si Ucraina), Aurul si-a schimbat denumirea in SC Transgold SA, companie infiintata pentru prelucrarea sterilului din iazurile Sasar si Flotatia Centrala. Din 1999 obiectul de activitate al societatii s-a schimbat, ceea ce a permis si prelucrarea minereului provenit de la REMIN.
Pentru incredintarea contractelor pentru valorificarea la export a concentratelor miniere s-a mimat o licitatie, la care, invingatoare, fara ca macar sa se intocmeasca vreun caiet de sarcini (!), a fost declarata firma Trafigura. Ca si in jungla, si-n afaceri, selectia directa s-a dovedit mai eficienta decat cea naturala.
In afara acestei fir