Sistemul juridic romanesc nu prevede mecanisme eficiente pentru iesirea de pe piata a operatorilor economici - se reprosa in raportul Comisiei Europene din 2004.
Guvernul a acordat atentie criticilor si a trecut la reformarea procedurii de reorganizare judiciara si a falimentului, prin act normativ, introducand intr-o singura lege amendamentele aduse succesiv legislatiei in domeniu, rezultatul fiind o noua lege a insolventei.
Legea simplifica procedurile, redefineste rolul judecatorului sindic (care nu va mai avea rol activ cu privire la deciziile de ordin comercial care se iau in procedura), elimina atributiile judecatorului sindic de a desfiinta din oficiu masurile administratorului judiciar, precum si pe cele de a autentifica actele juridice incheiate de lichidator.
Judecatorul sindic este degrevat de responsabilitatile ce exced sfera contenciosului si a verificarii legalitatii procedurii.
Sectii speciale de faliment
De asemenea, prin aceasta noua lege se organizeaza sectii speciale de faliment in cadrul tribunalelor, se organizeaza arhive unitare si separate de restul arhivei din fiecare tribunal, se poate introduce un sistem informatic si se amplifica rolul adunarii creditorilor si comitetului creditorilor in procedura insolventei.
Legea imbunatateste sistemul de vot, astfel incat sa reflecte interesul creditorilor in procedura, fiind create mai multe grupe de vot: creditorii cu creante garantate, creditorii bugetari si creditorii chirografi.
Comitetul creditorilor se intruneste cel putin o data pe luna sa analizeze, dupa caz, situatia debitorului, sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat, sa solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului, sa introduca actiuni pentru eliminarea unor transferuri cu caracter patrimonial etc. @N_
