(Foto: )
Un apicultor este singurul iesean care a primit bani prin proiectul SAPARD. Este vorba despre un proiect de aproape 8.000 de euro, din care jumatate este aportul propriu. „A fost greu, mai ales ca trebuie sa garantezi ca poti vinde mierea.
Sint o gramada de documente care trebuie depuse la SAPARD, iar sotul meu umbla din luna ianuarie sa obtina banii", spune Maria Ichim, sotia apicultorului care a obtinut finantare SAPARD. In celelalte judete ale Moldovei, persoanele fizice sint mult mai dispuse sa-si finanteze afacerile cu bani europeni.
Cele mai multe cereri de finantare au venit din judetele Bacau si Neamt, la polul opus gasindu-se Iasi si Suceava. In Bacau, de exemplu, nu mai putin de 18 persoane si-au facut afaceri cu bani europeni. Bancile le acorda mai usor credite firmelor decit persoanelor fizice, dupa cum cred sefii SAPARD. Din aceasta cauza, iesenii prefera mai curind sa ceara bani in numele unei societati.
Dovada sta si faptul ca 70 de firme din Iasi au obtinut in ultimul an fonduri prin programul SAPARD. Ideea de a investi in propria afacere cu ajutor financiar din exterior trece pe linga urechile iesenilor. Mai receptivi se dovedesc bacauanii si nemtenii, care par sa aiba mai multe economii.
Avind in vedere faptul ca o finantare SAPARD acopera in cele mai multe cazuri doar jumatate din suma necesara derularii investitiei, iar restul trebuie sa provina din finantare privata. Practic, buzunarul solicitantului este cel care suporta cealalta jumatate din valoarea proiectului.
Problema intervine in momentul in care intreprinzatorul vrea un credit bancar, astfel explicindu-se si numarul redus de proiecte depuse la sediul SAPARD Iasi. Dintre cele 28 de cereri declarate eligibile de sefii Biroului Regional 1 al Regiunii de Dezvo
